Asa cum va povesteam aici, din fericire, prima mea experienta de donatoare de sange s-a desfasurat nesperat de bine. Nu mi-am dat nici ochii peste cap si nici nu m-am simtit slabita. A decurs totul cat se poate de natural si usor. Si unde mai pui ca, la iesire, m-am si intalnit cu o persoana cunoscuta din mediul online si offline. Mica-i lumea asta mai frate ! 🙂
Acolo, la centrul de transfuzie sanguina totul este organizat, are cine te directiona ca sa mearga totul repede. La receptie, doamna de acolo nu m-a crezut ca am 50 de kg asa ca m-a trimis sa ma cantaresc. 🙂 Puteam sa mint, ca nu ma verifica nimeni, dar o faceam pe barba mea.
Si inca un sfat ; fiti onesti in formularul ala, pe care il primiti ca donatori la inceputul procedurii. Completati-l cu responsabilitate si ganditi-va mai ales la persoana care va primi sangele vostru.
Se pare ca in ziua cand m-am dus eu era destul de aglomerat (am inteles ca vara e mai multa nevoie de sange), sala de asteptare era plina si chiar in ciuda faptului ca totul a mers snur, fara sincope, de cand am pus piciorul in centru si pana am terminat cu totul, a cam durat vreo 2 ore si jumatate. Deci e bine sa va inarmati cu rabdare caci parcurgerea tuturor pasilor ia timp. Si uneori e coada, asa cum a fost in cazul meu.
Ce a fost cel mai interesant a fost ca am nimerit dupa un tip care avea acelasi nume de familie cu al meu. 🙂 Si ne-au incurcat grupa sanguina. Apropo, cu ocazia donarii mi-am aflat si eu grupa sanguina caci habar nu aveam ce am. Am aflat ca am o grupa destul de rara la nivelul populatiei – B3 pozitiv.
Dupa ce se parcurg toti pasii, se ajunge efectiv in fata celor 2 cabinete in care se face donarea. Dintr-unul a iesit o asistenta draguta si a inceput sa strige oamenii pe nume. Mi-a fost simpatica instant asa ca mi-am dorit in gand sa nimeresc la ea. Din fericire dorinta mi s-a indeplinit. A avut o mana atat de usoara incat nici nu am simtit cand m-a intepat.
In cabinet am fost « colega » cu alte 5 persoane asa ca am avut parte si de entertaining. Toata lumea era bine dispusa asa ca nici nu am simtit cand a trecut timpul. Imi mai aruncam din cand in cand ochii la punguta cu sange de pe cantar si mai vedeam ca au trecut cate 100 de ml. Cand a trecut de 350 de ml si am vazut ca ma simt inca bine si cu zambetul pe buze, m-am relaxat. Era clar ca din momentul ala nu avea ce sa mi se mai intample.
In cabinet, m-am reintalnit cu celalalt Iancu si le-am rugat pe asistente sa rectifice greseala cu grupa sanguina ca sa nu cumva sa ne incurce si rezultatul analizelor. 🙂
Per ansamblu, pot spune ca tot personalul este amabil, incepand cu portarul si pana la asistente. Recent, centrul de transfuzie sanguina a fost renovat de 2 companii private si arata decent, muuuult mai bine decat pana acum. Si din spusele altor oameni, se pare ca si atitudinea personalului s-a imbunatatit.
Asa ca acum e mult mai bine. In principiu, in jur e curat. Ceea ce m-a socat au fost wc-urile de acolo. Erau din’analea turcesti. Nu ma asteptam sa fie asa. Dar macar aveau hartie igienica si sapun. E un plus ! 🙂
Iar scaunele din sala de asteptare din fata cabinetelor au schelet metalic si sunt legate de o scandura pe post de sezut. Probabil pentru lesinuri, ma gandesc ! No comment !
In calitate de donator de sange, aveti 50% reducere la transportul in comun, o zi libera de la serviciu si bonuri de masa in valoare de 66.49 lei (nu 70 lei asa cum se spune oficial).
In plus, daca donati sange pana pe 29 iulie primiti reducere la Festivalul Untold. Eu nu stiam ca, daca donez la caravana mobila, primesc bilet la prima zi a festivalului iar acum imi dau seama ca nici reducerea nu mi-am luat-o. Caci nu asta a fost motivatia mea de a ma transforma in donatoare de sange. Si oricum nu stiu daca pot ajunge la festival.
Oricum, mi se pare buna initiativa organizatorilor de a stimula donarea de sange prin oferirea de invitatii sau reducere la cumpararea biletelor. Poate asa se mobilizeaza mai multi oameni.
Eu una nu am facut acest gest pentru beneficiile de mai sus, ci am vrut sa ajut un om si nu in ultimul rand sa vad daca pot sa fac asta. Acum sunt multumita stiind ca pot sa o fac, ca mi-am scos din cap toate fricile si mai ales, ca sangele meu il va ajuta pe omul caruia i l-am donat. Am o mare multumire sufleteasca si voi mai dona.
Daca inca va ganditi daca sa donati sau nu, faceti urmatorul exercitiu de imaginatie : sunteti intr-o ambulanta iar viata voastra depinde de o transfuzie de sange. Ati vrea sa stiti ca este cineva acolo dispus sa va ajute sau nu ? Mie mi-a fost de ajuns sa imi imaginez acest scenariu caci raspunsul a fost de la sine inteles.
La cateva zile dupa ce ati donat, va puteti ridica si analizele complete (dar le primiti abia la o doua donare ; la prima vi se elibereaza doar cele pentru boli cu transmitere sexuala).
Ca o continuare la ceea ce ai spus tu despre motivație, cât așteptam cu mama ta în sala aia cu scaune, am văzut o femeie cerșind sânge. Nu am auzit pentru cine. Au venit vreo două doamne să o bată pe umăr și să noteze nume.
Pentru asta donăm, pentru că așa ceva nu e normal. Și nu ține de „ăia de la conducere” să repare asta. Ține de compasiunea noastră.
E groaznic să te afli dintr-o asemenea situație. Nici eu nu am crezut că se poate întâmpla așa ceva. Până nu ti se întâmplă tie, nu dai pieptul cu sistemul pe pielea ta.Doamne Fereste ce sa zic dar e bine să conștientizăm niște lucruri.
Frumos gest ai facut 🙂
Mulțumesc. 🙂
Si eu sunt donatoare cu acte-n regula de aproape 8 ani. Cum am putut fac acest lucru, la 18 ani, m-am dus glont la centru. Mi se pare o chestie de bun simt sa donezi, de omenie. Te gandesti la cat bine faci unei persoane care chiar are nevoie. Eu nu iau nici ziua libera, nici reducerea de transport, nu ma ajuta. N-am avut decat o data o ameteala puternica, dar asta din cauze separate. In rest, n-au fost probleme. Am invatat sa mananc bine, sa ma hidratez mai mult decat intr-o zi obinuita si imi pare bine si ca-s cu analizele importante la zi! La cat mai multe donari!
Merci la fel! 🙂
Frumos gestul!
Multumesc! 🙂