Am ezitat mult pana sa public aceasta postare, pentru ca, de regula nu am povestit pe blog despre calatoriile mele in niste locuri ceva mai altfel, “deosebite”, incarcate de semnificatii. Eu le numesc “calatoriile mele initiatice” si pana acum le-am tinut doar pentru sufletul meu, considerandu-le niste experiente personale pe care nu am simtit nevoia sa le impart cu lumea.
Cineva m-a indemnat totusi sa nu le tin doar pentru mine, impartasindu-le si altora. Cu greu m-am lasat convinsa sa fac asta dar iata ca m-am hotarat totusi sa scriu despre ele.
Recent, am fost in cea mai scurta calatorie initiatica pe care am facut-o pana acum. Spun asta pentru e cea mai aproape de Bucuresti si nu a trebuit sa mai parcurg sute sau mii de kilometri ca sa ajung la destinatie.Este vorba de excursia la Biserica Draganescu, unde am fost calauzita sa ajung intr-o zi de mai in care nu aveam in plan asa ceva. Insa cineva acolo sus a hotarat ca a venit momentul potrivit si mi-a creat ocazia pentru a face aceasta calatorie.

Imi doream de mult sa vizitez acest loc, fascinata fiind de personalitatea Parintelui Arsenie Boca, cel care a pictat si a trait in aceasta bisericuta in perioada 1968 – 1988, care se afla in Satul Mihailesti, judetul Giurgiu si are hramul Sfantului Ierarh Nicolae. Este situata pe malul unui lac, pe drumul ce duce de la Bucuresti spre Alexandria si care coteste la dreapta, la kilometrul 28, spre localitatea Malul Spart.
Auzisem foarte multe povesti despre picturile care se afla pe peretii acestei biserici si insemnatatea lor.
Si mi-am setat in minte sa ajung acolo impreuna cu o “calauza”, cineva care sa cunoasca multe decat stiu eu despre acest loc minunat si mai ales sa-mi talmaceasca insemnatatea si mesajul picturilor Parintelui Arsenie Boca. Nu intru in amanunte despre cine a fost Parintele, caci mi se pare de prisos si nu as gasi cuvintele potrivite pentrui a-L descrie.
Pentru cine nu cunoaste viata si personalitatea Parintelui si insemnatatea acestei biserici, o poate lua drept o simpla bisericuta de sat, care nu te impresioneaza aparent prin nimic. Este mica si cocheta la exterior si nu aduce prin nimic cu grandoarea si marimea altor locase de cult.
Insa este ca un parfum caci esentele pretioase se tin in sticlute mici. Am ajuns acolo impreuna cu un grup de oameni, membrii ai AOLN Romania care activeaza in jurul Bisericii Sf Fanurie si care promoveaza valorile si invatatura crestina in randul tinerilor prin diverse activitati.

Am ajuns acolo fix in momentul in care preotul paroh de la biserica Draganescu explica credinciosilor semnificatia fiecarei picturi in parte.
Si pot sa spun ca este wow. Parintele a surprins in picturile sale atat de multe lucruri, cu semnificatii atat de subtile. Atat de multe lucruri intr-un spatiu atat de mic, caci va spuneam ; biserica nu este mare, ci este micuta si intima. Am aflat ca uneori Parintele picta si ziua si noaptea. A reusit sa surprinda multe lucruri iar cei care neaga sau nu cred in faptul ca in acest univers totul este energie si ca mai exista si alte notiuni decat materialul care ne inconjoara si lucrurile pe care le putem percepe cu simturile noastre, se vor mai gandi.
Daca dovezile de orice fel, pot fi contestate intr-un fel sau altul, pe Parintele Arsenie Boca nu-l poate contrazice nimeni.
A pictat ingeri, demoni, suflete (asta m-a frapat cel mai tare), energie, duhuri, turnurile gemene care s-au prabusit la New York, naveta Discovery. Cele mai sugestive picturi mi s-au parut Invierea si Botezul Domnului, Schimbarea la fata sau Adormirea Maicii Dumnului.
- Dupa ce treci prin cimitir, ajungi la un mic ponton pe si
- …e o placere sa stai pe malul lacului cu conditia sa fie o zi insorita si calda
Si pentru ca Parintele Arsenie Boca a fost intr-adevar un vizionar, pe langa toate aceste picturi cu sfinti, troneaza si una cat se poate de adaptata timpurilor moderne, cu un barbat care are in mana un telefon mobil (care nu se inventase in timpul vietii Parintelui), cu o antena parabolica si un televizor.
In aceasta biserica nu vii ca la pomul laudat sa-ti sucesti gatul admirand niste picturi pe preti, ca la muzeu.
Multi vad putin pricep. Explicatia parintelui paroh (care tine aproximativ o ora jumate) mi-a placut insa pana in punctul in care a inceput sa spuna ca yoga si astfel de practici sunt cu totul daunatoare. Ce-o avea Biserica Ortodoxa cu aceste practici care vin tot de la Dumnezeu nu pot sa inteleg. Cum poti sa faci astfel de afirmatii cand te afli in fata unor picturi, in care clar se vede ca lumea asta e mai mult decat o percepem noi ? In fine. Nu o sa discut aici habotnicismele Bisericii Ortodoxe, cu care nu sunt de acord.
La Draganescu e bine sa te duci cu sufletul si cu inima deschisa ca sa primesti ce ai de primit. Caci nu ajungi acolo degeaba. Asta pot sa va garantez. Caci nici pentru mine, momentul ales de Parinte spre a-mi calauzi pasii spre acea bisericuta nu a fost deloc intamplator.
Multumesc Parintelui Arsenie Boca ca m-a dus acolo exact la momentul potrivit, implinindu-mi astfel dorinta si pe deasupra am reusit sa-mi cumpar si reproducerile picturilor sale pe care mi le doream de mult timp, desi nu sunt foarte clare insa sunt acceptabile.
Mergeti in acel loc frumos, pasiti in aceasta bijuterie cu respectul cuvenit dar lasati acasa toate gandurile si asteptarile si pasiti cu inima deschisa. Este o experienta care se percepe pe pielea fiecaruia.
PS. in biserica nu se pot face poze insa se pot cumparat reproduceri ale picturilor de pe pereti, care nu sunt la o rezolutie foarte buna.









Leave a comment