March 22nd, 2019

Cea mai recenta isprava pe munte

Saptamana trecuta ploua mocaneste de parca deja se instalase toamna (ceea ce ma cam speriase putin) iar acum a revenit vara (cee ce ma bucura). 🙂

Vremea schimbatoare de afara mi-a adus aminte ca nu am apucat sa va povestesc despre cea mai recenta isprava a mea pe munte in care am avut parte si de soare dar si de o mica ploicica ca sa ne amintim ca la munte vremea se poate schimba cat ai zice peste. Asa ca e bine sa pleci echipat !

Nu mai fusesem de mult si ma cam ardeau talpile sa ma catar pe muntii mei dragi si mai fac un traseu de cateva ore sa simt si eu ca respir si sa-mi curat creierii si plamanii.

Asa ca am gasit niste iubitori de drumetii montane si intr-o frumoasa zi insorita de iulie am pornit-o dis-de-dimineata catre munte, cu gand sa facem un traseu frumos.

IMG_20150719_101222Traseul ales a fost Cabana Dambul Morii – Cascada cu apa vie – Canionul 7 scari – Cabana Piatra Mare. Marcaj : dunga galbena, durata : 3 – 3 ⅟2 ore, traseu dificil, inaccesibil iarna.

IMG_20150719_100824

De la inceputul traseului, daca cumva nu iti luasesi doza de cofeina ca sa fii pregatit de urcat cum se cuvine, te astepta cafeaua « la botul calului ». Si ca nu carecumva sa iti lipseasca confortul de acasa, te astepta o dubita simpatica cu cafea, cappucino, ceai si limonada. 🙂

IMG_20150719_175118

Mai facusem acum niste ani aproximativ acelasi traseu dar acum am fost surprinsa sa constat multe imbunatatiri.

Nu stiam ca masivul Piatra Mare a fost inclus in zonele protejate de Natura 2000 dar ma bucur ca s-a intamplat asta.

Trebuie sa spun ca am fost placut impresionata de faptul ca traseele din zona sunt foarte bine marcate inca de la inceput si nu ai cum sa te ratacesti. Pana la cascada 7 scari au fost amenajate niste trasee de tiroliana si exista si un centru de unde poti inchiria echipament. In plus, exista si pancarde care iti explica despre zona, flora, fauna. Acum niste ani, nici vorba de asa ceva.

Iar inainte de cascada, te intampina cabanuta rangerilor de unde poti cumpara atat de-ale gurii, suveniruri cat si bratarile verzi care atestea plata taxei de intrare (10 lei pentru adulti si 5 lei pentru copii). Macar se vede ca au facut ceva cu banii stransi din taxa asta.

Oamenii iti explica ce trebuie sa stii despre traseu si se asigura ca porti bratarile. Dar cu mine nu prea au avut sorti de izbanda. 🙂 Degeaba s-au chinuit sa ma convinga sa-mi pun la mana bratara ca eu nu am vrut in ruptul capului. Mi-au explicat ca trebuie sa o port la mana sau intr-un loc vizibil. Mi se pare stupid sa port la munte bratari la mana, de genul celor pe care le ai la concerte sau in club. Asa ca am pus-o pe rucsac. Si acolo a ramas pana la intoarcerea in Bucuresti.

DSCN0351

Pana la Cascada sau Canionul 7 scari faci cam o ora si in ziua aia fiind foarte cald era destul de multa lume, copii. M-am simtit de parca iesisem la plimbare prin mall. Din fericire, dupa ce am urcat pe scarile cascadei, pe traseu au ramas numai iubitorii de munte nu doar cei iesiti la promenada.

La cascada au fost facute amenajari : au aparut o cabanuta, cosuri de gunoi iar scarile metalice nu mai erau ca cele de acum cativa ani ci sunt facute asa cum trebuie si chiar prezinta siguranta.

Ce sa mai, pot sa spun ca am vazut o evolutie in sens pozitiv a zonei. Mult mai civilizat fata de cum stiam eu, m-am simtit perfect in siguranta si m-am orientat mult mai usor dupa marcajele prezente peste tot.

Pai asa mai zic si eu !

Traseul nu e nici foarte dificil dar nici usor. Te cam solicita mai ales pe mine care veneam dupa niste luni in care nu mai urcasem pe munte si eram cam legumica. 🙂

Cu toate astea, am inaintat voiniceste inainte si am reusit sa am un ritm bun.

Diferenta de nivel de unde plecasem si pana sus la cabana Piatra Mare e de aproximativ 700 – 800 de metri. Canionul 7 scari e situat la o altitudine de 948 metri iar cabana Piatra Mare la aproximativ 1629 de metri. Deci am urcat ceva.

Toate bune si frumoase pana la cabana Piatra Mare. Am facut cam 2 ore si 45 de minute. Cabana era ticsita de lume. Aglomeratie mare pe metru patrat. Totusi, am reusit sa gasim niste locuri inauntru ca sa mancam ce ne luasem in desaga si sa bem si niste ceaiuri. Un ceai acolo e 2 lei.

Cabana mi s-a parut foarte mica dar cumva toata lumea avea loc. In schimb e foarte cocheta, toate lucrurile sunt la locul lor, cred ca a fost renovata recent pentru ca arata chiar bine, iar personalul e foarte amabil.

In timp ce stateam noi linistiti, niste nori amenintatori se tot strangeau imprejur si incepuse chiar sa tune si sa trasneasca, semn ca nu prea aveam cum sa scapam de o aversa in toata regula. Si de unde plecasem noi de la soare, cald si frumos, sus la cabana s-a facut dintr-odata frig si cerul s-a acoperit de niste nori furiosi.

Am plecat repede, sperand ca odata ajunsi in padure, la coborare, sa pacalim un pic ploaia si sa fim la adapost oarecum. Dar nu prea ne-au iesit socotelile asa ca prima bucata de drum la coborare ne-a cam « murat » putin ploaia. Din fericire nu ploua chiar cu galeata dat tot ne-a udat putin iar poteca s-a umplut de noroi.

La coborare, exista mai multe variante de trasee. Noi am luat-o pe drumul familial si am facut o mica oprire la Prapastia Ursilor caci ploaia statuse si batea colo un vanticel caldut, numai bun ca sa se usuce tricourile pe noi.

Inca o data s-a dovenit ca e o idee buna sa imbraci pe munte tricouri respirante. Chiar daca sunt din plastic, se usuca in 2 timp si 3 miscari.

E superba Prapastia Ursilor, chiar va recomand sa o vizitati. Iti taie pur si simplu respiratia. Apoi ne-am reintors la traseul familial si pana jos la Dambul Morii am mai incasat inca o portie de ploaie mocaneasca asa incat ne-am umplut de noroi si ne-am facut ca purceii pe ghete. 🙂

Dar a fost frumos ! Asa-i la munte !

E printre putinele dati in care mi-a fost dat sa vad cum vremea se poate schimba radical la munte intr-o ora. Nu-mi luasem pelerina de ploaie, caci asta nu era in program insa noroc ca totusi avusesem inspiratia sa-mi iau cu mine un hanorac, just in case. 🙂

Cand am ajuns jos, s-a insenimat asa ca am avut ragaz sa fac si putina plaja. Era tot ce imi doream dupa un traseu de aproape 6 ore care m-a solicitat din plin.

Dar mi-a placut la maxim.

Pe curand muntele meu drag ! Sper sa ne revedem curand ! 🙂

 

madalina

Blogger, Vlogger, Youtuber, Instagrammer,TourGuide

Ce jocuri mai jucam si noi azi ?

Cum arata lacul din Parcul Tineretului

2 Comments

  1. 27/08/2015

    Vezi ca pusesi o poza cu fundu-n sus 🙂

    Reply
    • madalina
      28/08/2015

      Ba nu e!

      Reply

Leave a comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Follow on Feedly