December 11th, 2017
Adsense and Other Advertising Code Here (728*90)

Cum a fost la ReMarking Romania V2.0 – 1

Pe 16 septembrie am participat in calitate de voluntar la un alt eveniment frumos – ReMarking Romania, editia a doua. Adica un amplu proiect ce avea ca scop marcarea si remarcarea unor trasee montane, promovarea zonei montane a Predealului si in acelasi timp si ecologizarea zonei.

Organizatorii evenimentului au fost ArtTour Romania, CNIPT Predeal si Salvamont Predeal.

Intre tururile mele, s-a intamplat sa am weekendul trecut liber, vremea se anunta frumoasa, asa ca m-am hotarat cu doar 3 zile inainte sa particip la acest eveniment care se anunta memorabil.

Nu mai fusesem de mult PE munte ci doar LA munte cu turistii asa ca, va spun sincer, tare imi era dor sa urc nitel pe munte si sa simt in plamani aerul curat. Asa ca m-am gandit sa imbin utilul cu placutul. Nici nu banuiam insa cat era de munca si ce insemna o asemenea desfasurare de forte. Stiam doar ca vreau sa fiu acolo si sa imi aduc si eu aportul in calitate de voluntar, sa dau ceva inapoi naturii si turistilor care vor parcurge in viitor acele trasee turistice, ca tare greu e sa umbli pe munte pe bajbaite si sa nu gasesti niste marcaje ca lumea care sa te indrume.

Si pentru ca « adunarea » era la Predeal la ora 7 dimineata a trebuit sa ma trezesc cu noaptea in cap, adica pe la ora 4 dimineata si sa plec din Bucuresti spre munte cu masina. Eu, care nu sunt o persoana matinala, sincer nu credeam ca voi fi in stare nu doar sa ma trezesc dar sa mai fiu in stare sa urc pe munte si sa pun osul la treaba.

Dar cand ai o motivatie puternica, nimic nu iti sta in cale, asa ca, nu numai ca am reusit sa ma trezesc dar am si functionat in parametri optimi. 🙂

Stiam ca avea sa fie o zi lunga, caci evenimentul incepea la ora 7.00 si trebuia sa se incheie la ora 19.00 cu o cina festiva si un foc de tabara.

Asadar, ne-am intalnit cu totii (voluntari si organizatori) in Predeal, in fata centrului de informare turistica, am fost repartizati pe trasee, ni s-a facut instructajul, am facut poza de grup, am « incarcat » materialele (sacii de gunoi, pensulele, vopseua si manusile chirurgicale) de lucru in rucsaci si am pornit spre trasee. Inainte de plecare, am fost intervievata de cei din echipa RadioMures, unul dintre partenerii media ai evenimentului.

Inainte de plecare mi-am pus o dorinta in gand – sa « nimeresc » pe unul dintre traseele din Muntii Baiului. Si asa s-a si intamplat. Am avut traseul 3, adica am plecat de la baza partiei Clabucet, luand-o pe varianta, spre cabana Garbova, situata la 1350 m, marcaj triunghi albastru.

Prima parte a urcusului a constat in remarcarea traseului, caci fusese marcat in primavara de salvamontisti.

Rand pe rand, fiecare si-a incercat talentele de Picasso, vopsind marcajele turistice. Si pot sa va spun ca nu a fost deloc usor pentru ca vopselurile erau destul de lichide si curgeau, asa ca trebuia sa fim foarte atenti sa nu se amestece. Si uneori scoarta de copac nu a fost cea mai buna « panza de lucru » iar vopseaua nu prindea. Asa ca a trebuit sa insistam. Iar alteori a trebuit sa vopsim si in panta pe unii copaci.

Pai dupa ce am executat plantat extrem la Silistea Gumesti, cum era sa scap tocmai de vopsit extrem ?  Nu aveam cum ! 🙂 S-a executat si vopsit marcaje la bara fixa ! 🙂

Grupul nostru de pe traseul 3 era format din aproximativ 15 persoane, in frunte cu ghidul nostru Andrei, instructor de schi si 3 fete din partea organizatorilor, echipa ArtTour Romania. Nu ne cunosteam dinainte dar am functionat imediat ca o echipa pentru ca toti aveam un scop comun si eram animati de aceeasi dorinta si iubire de natura si de munte.

Dupa primul sfert de traseu, am cotit-o prin padure, abandonand partia de schi si am cam inceput sa simtim oboseala. Apropos, vedeti ca pe portiunea de traseu care strabate padurea, puteti intalni ursi. Asa ca aveti grija cand va aventurati pe acolo ! Nu zaboviti si faceti galagie.

Cand am ajuns la cabana Garbova, am picat lati de oboseala, la propriu. Eu m-am intins pe iarba, la soare nu inainte de a manca senvisurile din rucsac ca sa se mai usureze, caci la intoarcere aveam de carat si saci de gunoaie.

Va spun sincer ca era atat de bine acolo la soare, ca greu ne-am mai urnit de acolo. Asta si pentru ca eram deja obositi iar gandul ca eram abia la jumatatea traseului ne cam taiase cheful. Dar ne-am mobilizat si am continuat.

Continuare in episodul 2 🙂

Sursa foto : fotografii personale si ArtTour Romania

 

Evenimentele lunii septembrie 2017

Iata 3 trucuri pentru a te simti de MILIOANE in pielea ta!

Leave a comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *