Din 2016 particip la actiuni de plantare insa aceasta a fost cea mai mare la care am mers vreodata. Imi face o deosebita placere sa fac asta si sa-mi aduc contributia la impadurirea acestei tari. Este unul dintre felurile mele de a da inapoi ceva acestei planete minunate pe care traim si sper din tot sufletul ca actiunile mele sa-i inspire si pe altii.
De data asta, nu pot sa nu remarc ca totul a mers brici asa ca chiar nu am nimic de comentat. Este a doua actiune de plantare organizata de Act for Tomorrow la care particip, dupa cea de anul trecut. In 2021 nu pot spune ca mi-a placut foarte mult caci era cu masti si cu tot felul de alte stupizenii de restrictii care mi-au umbrit un pic experienta. Anul asta, alta poveste, am respirat libertate si normalitate si ne-am simtit cu totii bine.
Desi mi-am dorit tare mult sa particip si am reusit sa mobilizez mai multe persoane decat pana acum, am avut o provocare legata de sanatate. Cu o zi inainte mi-a fost foarte rau, fizic, asa ca era gata gata sa nu ajung. Dar a doua zi, mi-am mobilizat fortele si desi nu eram in parametri optimi si in deplinatatea functiunilor mele m-am pus pe picioare si am ajuns. Nu puteam sa lipsesc tocmai eu. Mi-am propus sa nu fac heirupisme si sa trag de mine inutil asa ca mi-am pus intentia ca totul sa se desfasoare cu usurinta. Si chiar asa a si fost!
Organizarea a fost foarte buna. De la transport, semnarea documentelor necesare participarii (pe care le-am primit cu cateva zile inainte si le-am semnat electronic), primirea kit-urilor, impartirea pe parcele, masa de pranz, toalete, tot.
Anul asta, am mers cu unul dintre autocarele puse la dispozitie de organizatori (in total au fost vreo 6 daca imi aduc bine aminte), am ajuns la timp, intr-o zona foarte frumoasa a comunei Brazi. Chiar ne-am minunat cat de bine arata asa ca prima impresie a fost buna. E o zona de agrement, langa un conac care sper sa fie refacut in cel mai scurt timp, (caci acum e doar o bijuterie arhitecturala aflata in paragina), cu spatii verzi, zona de gratare, un lac si un parculet. Locul ne-a facut sa ne gandim instant la vara.
Dar nu era timp de visare caci aveam treaba. Ni s-a facut un scurt instructaj si dupa ce ne-am luat kit-urile de voluntar am purces la plantat. Kit-urile de voluntar contineau pe langa o pereche de manusi, o cana-termos albastra si o caciulita din polar gri. Nu va spun cat m-am bucurat pentru acea caciulita caci nu ma gandisem sa-mi iau ceva de pus pe cap de acasa iar afara, desi era o vreme superba, cu un cer albastru si fara un norisor, batea un vanticel de primavara cam navalnic.
Eu si amicele mele am fost repartizate pe parcela portocalie si am plantat puieti de stejar.
Trebuie sa remarc faptul ca am avut mare noroc cu cazmalele si cu pamantul. Cazmalele turnate, de buna calitate chiar au facut diferenta iar pamantul a fost usor de lucrat. Asta chiar a fost un mare plus.
Atmosfera a fost foarte placuta. Au fost voluntari de toate varstele, chiar si copiii care venisera cu parintii lor si cativa catei. Nu stiu cati ani avea cel mai tanar voluntar dar uitandu-am la pozele de dupa eveniment estimez ca vreo 5. Chiar am simtit sentimentul de comunitate, unita pentru un scop comun si a fost minunat.
O desfasurare de forte impresionananta care s-a simtit iar zicala unde-s 2 puterea creste a fost validata pe deplin. Imaginati-va ca am fost peste 1000 de voluntari si am avut un spor fenomenal asa ca treaba s-a terminat chiar mai repede decat estimasera organizatorii.
La un moment dat, ne-am luat o pauza si ne-am dus in zona de gratare sa mancam caci soarele si munca ne facusera pofta de mancare. A existat si mancare pentru vegetarieni asa ca am gustat si eu ceva desi imi adusesem mancarea mea sa fiu sigura ca nu cumva raman nemancata 🙂 . De acest obicei al caratului mancarii se pare ca nu m-am lasat. Dupa-masa m-am intins un pic pe iarba sa stau la soare si sa-mi fac o mica siesta. Pana atunci uitasem complet sa fac vreo poza sau vreun live pe Facebook :). Asa de placut era ca sincer nu-mi mai venea sa ma reapuc de munca. Dar venisem a fac o treaba asa ca mi-am mobilizat amicele – cele 4 fantastice – inapoi pe parcela ca sa terminam de plantat sirul de puieti.
Inainte 
Dupa
Cand am ajuns acolo ce credeti? Surpriza zilei a fost ca restul puietilor fusesera plantati deja iar sirul fusese terminat. Ei asta da ajutor si usurinta. Cum va spuneam, intentia mea s-a materializat. Asta a fost cea mai tare chestie! Nu mi s-a mai intamplat pana acum. Sunt tare recunoscatoare persoanei care ne-a ajutat!
Pentru ca nu eram obisnuite cu asemenea minuni, ne-am dus sa intrebam ce mai putem face dar ni s-a spus sa ne relaxam caci munca se terminase.
Ei la asa actiuni de plantare sa tot mergi. Am avut vreme buna, muzica de fundal (noutatea zilei), poze din drona, organizare la fel de buna, totul a mers struna, am facut miscare, am plantat puieti, am prins si un bronz de primavara (primul pe anul asta) intr-un cuvant ne-am simtit tare bine. Am plecat de acolo incarcate, pline de voie buna si de multumirea ca am contribuit la crearea unei noi paduri si sper eu, la ridicarea constiintei colective legate de protectia naturii. Tare mi-as dori ca actiunile de acest gen sa se intample mult mai des iar defrisarile ilegale sa ramana doar o amintire urata a trecutului.
In cifre, “isprava” noastra de sambata arata cam asa :
1200 de voluntari
19.000 de puieti plantati din 8 specii diferite de arbori: stejar, frasin, ulm, sălcioară, sânger, jugastru și gladita
Abia astept urmatoare plantare! Din spusele organizatorilor vor mai face ceva in toamna asa ca sper sa fiu pe faza si atunci. Daca voi, cititorii blogului mai stiti de actiuni similare, anuntati-ma si pe mine ca sa dau de veste mai departe si sa fim din ce in ce mai multi.
Spor la plantat sa avem!
Photo credits : fotografii personale + Aact for Tomorrow + Diana Vass
Leave a comment